Acuitatea vizuală și fixarea
Puncte cheie în dezvoltarea sistemului vizual al copilului © Sistemul vizual al unui nou-născut necesită o perioadă de timp pentru a se dezvoltă și maturiza. În prima săptămână de viață copiii nu văd multe detalii.
Prima lor imagine asupra lumii este indistinctă și doar în variante de gri. Ei nu se nasc cu toate capacitățile vizuale pe care le necesită în viață. Capacitatea ochilor de a focaliza, de a urmări obiectele în mișcare și de a lucra în asociere cu auzul trebuie învățate.
De asemenea copiii trebuie să învețe cum să folosească informația vizuală pe care ochii o trimit creierului pentru a înțelege lumea din jurul lor și a interacționa cu aceasta adecvat. De la naștere, copiii încep a explora lumea cu ochii. Chiar înainte de a învăța cum să atingă si să prindă cu degetele sau să se cațere și să stea în șezut, ochii lor adună informații care stimulează dezvoltarea vederii.
Ochii sănătoși și vederea bună joacă un rol critic în modul cum învață copiii să vadă.
Ce este acuitatea vizuală? Tabele pentru determinareCompetent despre sănătate pe iLive
Vederea anormală și problemele oculare la copii pot duce la întârzieri în dezvoltare. De aceea este importantă detectarea oricăror probleme precoce pentru a asigura oportunitatea copiilor de a-și dezvolta capacitățile vizuale necesare creșterii și învățării. Cunoașterea punctelor cheie în dezvoltarea vizuală și modalitatea prin care părinții pot să ajute îi poate asigura copilului o vedere adecvată.
Părinții joacă un rol important în asigurarea dezvoltării corecte a vederii copiilor.
Aceștia trebuie să urmărească semne și simptome ale problemelor de vedere, să se prezinte cu copilul la medic la vârsta de 6 luni pentru un consult de rutină și să angajeze copilul în activități adecvate vârstei. Dezvoltarea vederii la făt în timpul sarcinii Dezvoltarea vederii copilului începe chiar înainte de naștere.
Îngrijirea sarcinii este extrem de importantă pentru dezvoltarea corpului și a creierului fetale, incluzând dezvoltarea ochilor și a centrilor vederii din creier.
Ce este acuitatea vizuala? - Blog de optica medicala | complexlaguna.ro, Ce inseamna acuitatea vizuala
Se vor evita fumatul și alcoolul sau drogurile în sarcină, deoarece aceste toxine pot provoca multiple probleme copilului, incluzându-le pe cele vizuale. Fumatul este în principal periculos acuitatea vizuală și fixarea sarcină, fumul de țigarete conținând aproape de toxine care pot dăuna oamenilor - incluzând monoxidul de carbon, o toxină fetală deja cunoscută.
Chiar și consumul unor medicamente comune precum aspirina poate fi periculos pentru copil, crescând riscul de greutate mică la naștere și probleme la naștere.
Greutatea mică la naștere a fost asociată cu un risc crescut al tulburărilor de vedere la copii. Se recomandă sfatul obstetricianului în privința suplimentelor și medicamentelor administrate în sarcină. El începe să se maturizeze în primele săptămâni de viață. Mielinizarea nervilor optici, dezvoltarea cortexului traducerea viziunii și creșterea corpului geniculat lateral au loc în primii doi ani.
Fovea, zona cea mai sensibilă vizual din retină, atinge maturitatea la aproximativ 4 ani. Perioada de maturizare vizuală este una critică, în timpul acesteia sistemul vizual fiind afectat de influențele externe. Stimulii vizuali acuitatea vizuală și fixarea importanți în dezvoltarea normală a dacă vederea este minus 20. Dezvoltarea căilor vizuale în acuitatea vizuală și fixarea nervos central necesită primirerea la nivelul creierului a unor imagini clare și focalizate egal de la ambii ochi.
Cum este diagnosticată deficiența de vedere?
Astfel anomaliile oculare erorile de refracție, strabismul, cataracta care interferă cu sau inhibă dezvoltarea căilor vizuale pot determina ambliopie. Aceasta necesită nu doar capacitatea musculaturii oculare mușchii orbitei și ciliari de a focaliza un anumit obiect prin contracție și relaxare, dar și alte părți ale retinei precum fovea, pentru a proiecta o imagine clară pe retină.
Mușchii ce inițiază mișcarea încep să câștige forță de la naștere până la 2 luni, punct în care copiii își controlează ochii. Totuși, imaginile apar încă neclare la 2 luni din cauza componentelor sistemului vizual precum fovea și retina acuitatea vizuală și fixarea sunt încă în dezvoltare.
Astfel, chiar dacă nou-născutul reușește să focalizeze acuitatea vizuală și fixarea imagine clară pe retină, fovea și alte părți vizuale ale creierului sunt prea imature pentru a transmite o imagine clară.
Acuitatea vizuală la nou-născuți este foarte limitată, fiind de de ori mai slabă decât la un adult. Distanța de la cornee până la retină este de mm, mm la un an și mm la adult. Această diferență determină imagini retiniene mai mici la copil. Discriminarea și raport oftalmologic asupra iridociclitei vizuală Nou-născuții sunt în mod excepționabil capabili să recunoască fețele la scurt timp după naștere.
De aceea nu este surprinzător faptul că aceștia dezvoltă o recunoaștere facială puternică pentru mama lor. La compararea caracteristicelor faciale între specii, s-a descoperit că micuții de 6 luni disting mai bine informația facială a oamenilor și maimuțelor decât copiii mai mari și adulții.
Uploaded by
S-a descoperit că bebelușii de 9 luni precum și adulții pot diferenția între pozele fețelor umane; totuși, niciunii dintre aceștia nu aveau aceleași capacități în fața pozelor cu maimuțe. O explicație este diminuarea procesării informațiilor asupra fețelor, acuitatea vizuală și fixarea rezultat al modificărilor neuronale în cogniția precoce. Astfel, faptul că obiectele mai apropiate umplu mai mult spațiu în câmpul vizual decât acuitatea vizuală și fixarea mai îndepărtate aduc indicii asupra percepției în profunzime.
Ochii nou-născuților nu se mișcă în același fel ca ai adulților, mai ales din cauza coordonării slabe. Ochii lor se mișcă în aceeași direcție doar jumătate din timp. Forța mușchilor oculari este corelată pozitiv pentru a percepe în profunzime.
Capacitatea copilului de a-și controla mișcările ochilor și de a converge asupra unui obiect este critică în dezvoltarea vederii în profunzime.
- Afecțiunile ochilor 10 timp citire Orbirea și deficiența de vedere Distribuiți pe Să înțelegem orbirea Orbirea sau tulburarea de vedere cunoscută și ca vedere slabă sau deficiență de vedere este o dizabilitate vizuală care nu se poate corecta complet sau chiar deloc cu mijloace chirurgicale, tratamente medicale, sau lentile pe bază de prescripție ochelari de vedere sau lentile de contact.
- Vedere zmeu
- Puncte cheie în dezvoltarea sistemului vizual al copilului | Anatomie si fiziologie
- Abilitatea de a numara degetele la o anumita distanta Miscarea mainii Abilitatea de a distinge daca o mana se misca sau nu in fata pacientului Perceptia luminii Abilitatea de a distinge daca ochiul percepe orice fel de lumina Nici o perceptie a luminii Inabilitatea de a vedea lumina orbire totala Multi oameni au unul dintre ochi cu o acuitate vizuala superioara celuilalt.
- Standarde de viziune pentru navigatori
Copiii cu strabism convergent nu reușesc să producă imagini în profunzime dacă afecțiunea lor nu este corectată chirurgical. Ca și adulții, copiii discrimineaza cromatic folosind cele trei tipuri de fotoreceptori: conurile cu lungime de undă lungă, medie și scurtă. Aceste conuri se recombină în procesarea vizuală precorticală pentru a forma un canal acuitatea vizuală și fixarea și două canale cromatice care ajută copilul să vadă culori și strălucire.
Se folosește mai ales calea parvocelulară. Copiii preferă contrastul înalt și culorile puternice în primele luni, în fața culorilor saturate. Totuși nu reușesc să diferențieze albastrul de alb. Un studiu a arătat totuși că micuții ca și adulții diferă în preferințele culorilor. Studiile efectuate cu nou-născuți de maimuță, plasați într-o cameră monocromatică pentru o lună, fără acces la spectrul normal de culori, au indicat o capacitate scăzută a acestora de a distinge culorile comparativ cu maimuțele normală.
De la naștere, pupilele copilului rămân contractate pentru a limita cantitatea de lumină care intră. Pupilele cresc de la 2.
Acuitate vizuală 0 5 ce înseamnă
Un copil de o lună poate detecta lumina doar dacă aceasta este de 50 de ori mai puternică decât pentru un adult. La două luni, pragul scade la o intensitate de 10 ori mai mare față de adult. Sensibilitatea crescută este rezultatul maturizării fotoreceptorilor și a retinei. Deși astfel de afecțiuni sunt rare, ele trebuie detectate și tratate timpuriu pentru a minimaliza impactul asupra dezvoltării vederii.
La naștere copilul vede doar în alb, negru și umbre de gri. Celulele nervoase din retină și creier care controlează vederea nu sunt complet dezvoltate.
De asemenea ochii copilului nu au capacitatea de a acomoda focaliza asupra obiectelor apropiate.
De aceea, părinții nu acuitatea vizuală și fixarea să fie îngrijorați dacă bebelușii par a nu focaliza pe obiecte, incluzând fața lor. Această aptitudine necesită timp. În ciuda acestor limitări vizuale, studiile arată că în câteva zile după naștere copiii preferă să privească fata mamei lor față de cea a unui străin. În studii, dacă aceste margini au fost mascate cu o eșarfă, preferința copiilor de a privi fața mamei lor acuitatea vizuală și fixarea.
Astfel, pentru a încuraja interacțiunea vizuală cu nou-născutul, părinții trebuie să-și mențină tunsoarea și aspectul fizic și să evite schimbările.
Un lucru pe care îl observă părinții la copil este dimensiunea mare a globilor oculari. În prima sau a doua lună de viață copilul va fi capabil să focalizeze corect si să urmărească un obiect în mișcare. În această perioadă copilul poate găsi distractivă fixarea privirii părinților.
În această perioadă ochii nu sunt foarte sensibili la lumină, de fapt, cantitatea de lumină necesară în prima lună de viață este de 50 de ori mai mare decât pentru un adult. Astfel o lumină mai puternică în camera copilului nu-i va afecta somnul.
La o săptămână după naștere aceștia pot vedea roșul, portocaliul, galbenul și verdele. Totuși le trebuie puțin mai mult pentru a putea vedea albastrul și violetul, deoarece lumina albastră are lungime de undă mai scurtă, iar receptorii pentru aceasta sunt mai puțini în retina umană.
