Conștiința viziunii, Obiector de conștiință - Wikipedia


E un film uimitor și complex. Are 3D și sunet surround pentru ceea ce vedeți și auziți. Filmul are simțul mirosului, al gustului și al pipăitului. Percepe senzații corporale, durere, foame, orgasme.

chirurgie de restaurare a vederii libere

Simte emoții: furie, fericire Are amintiri, precum scene din copilărie, ce rulează în fața ochilor voștri. Și se aude permanent o voce, ce însoţeşte fluxul gândirii conștiente. În centrul filmului sunteți voi Acest film e fluxul conștiinței Conștiința viziunii conștiința viziunii unul din adevărurile fundamentale ale existenței umane.

Fiecare din noi e conștient. O cunoaștem în mod nemijlocit.

Вы временно заблокированы

Cel puțin eu. N-am de unde ști dacă voi sunteți conștienți. Conștiința face și ca viața să merite trăită. Dacă n-am fi conștienți, nimic n-ar avea sens sau valoare. În același timp însă, e cel mai misterios fenomen din univers.

De ce suntem conștienți? De ce vedem filmul interior? De ce nu suntem doar roboți ce procesează și produc date fără să vedem filmul interior? În prezent, nimeni nu știe răspunsul la aceste întrebări. Eu cred că, pentru a integra conștiința în știință, e nevoie, conștiința viziunii, de nişte idei radicale. Unii spun că nu poate exista o știință a conștiinței.

Știința, prin natura ei, e obiectivă. Conștiința, prin natura ei, e subiectivă.

  • Bolile duc la patologia vederii
  • Facultatea de a promite este efectul culturii ca activitate a omului asupra omului, deci se poate spune că omul care este capabil să promită este produsul culturii ca activitate generică.

Deci nu poate exista o știință a conștiinței. Secolul XX a conștiința viziunii dominat de această concepție. Psihologii au studiat obiectiv comportamentul, specialiștii în neuroștiințe au studiat obiectiv creierul și nimeni n-a pomenit de conștiință. Chiar și acum 30 de ani, când a fost înființat TED, existau puține cercetări științifice despre conștiință.

Însă acum 20 de ani, toate acestea au început să se schimbe. Specialiștii în neuroștiințe, ca Francis Crick, și fizicienii, ca Roger Penrose, au spus că e timpul ca știința să abordeze conștiința. De atunci a avut loc o explozie, o înflorire a cercetărilor științifice pe tema conștiinței, iar rezultatele au fost remarcabile. Însă, deocamdată, există și unele limitări esențiale.

Preocuparea centrală a științei conștiinței în ultimii ani a fost căutarea corelațiilor dintre anumite zone ale creierului și anumite stări conștiința viziunii conștiință. Cu asta se ocupă Nancy Kanwisher, care a prezentat conferința anterioară.

miopie inferioară

Acum înțelegem mai bine, de exemplu, zonele creierului ce corespund experienţei conştiente de conștiința viziunii a chipurilor Însă e tot o știință a corelațiilor, nu a explicațiilor.

Știm că aceste zone ale creierului corespund anumitor experiențe conștiente, dar nu știm de ce se întâmplă. Îmi place să spun că cercetarea din domeniul neuroștiințelor răspunde la unele întrebări despre conștiință, care ne preocupă: ce fac anumite zone ale creierului și cu ce se corelează?

Într-un fel, astea sunt problemele ușoare. Nu critic specialiștii în neuroștiințe.

Obiector de conștiință - Wikipedia

Nu există probleme ușoare când e vorba de conștiință. Dar ele nu abordează adevărata enigmă din miezul problemei: de ce procesele fizice din creier sunt însoțite de conștiință? De ce există filmul subiectiv interior?

Nu ştim deocamdată.

Account Options

Ați putea spune să dăm răgaz neuroștiințelor câțiva ani. Se vor dovedi a fi un alt fenomen emergent, ca ambuteiajele, uraganele, ca viața însăși, și o să le dăm de cap. Cazurile tipice de emergență se referă la comportamente emergente: cum are loc un ambuteiaj, viziune la o persoană la bătrânețe se manifestă un uragan, cum se reproduce un conștiința viziunii viu, conștiința viziunii se adaptează și metabolizează substanțele Întrebări despre funcționarea obiectivă.

Ați putea aplica asta conștiința viziunii creierul uman pentru a explica comportamentul și funcțiile creierului uman ca fenomene emergente: modul în care mergem, vorbim, jucăm șah Întrebări despre comportament. Dar conștiința viziunii conștiința viziunii vorba de conștiință, întrebările despre comportament sunt cele ușoare. Adevărata problemă e: de ce comportamentul e însoțit de o experiență subiectivă? Aici, paradigma standard a emergenței, chiar și cele ale neuroștiințelor, n-au prea multe de spus deocamdată.

Sunt adeptul materialismului științific. Vreau o teorie științifică a conștiinței, care să funcționeze. Mult timp m-am străduit zadarnic să găsesc o teorie a conștiinței, formulată în termeni pur fizici, care să funcționeze. Am concluzionat că conștiința viziunii merge din motive sistemice. E o poveste lungă, ideea centrală fiind că ce obții prin explicațiile pur reducționiste, exprimate în termeni fizici și neurologici, sunt informații despre funcționarea, structura și dinamica unui sistem, despre comportamentul pe care-l determină, excelent pentru rezolvarea problemelor ușoare: cum ne comportăm și funcționăm.

Dar când vine vorba de experiența subiectivă, de ce totul pare venit din interior, vorbim de ceva complet nou, ce reprezintă o nouă întrebare. Cred deci că suntem într-un impas. Avem o minunată înlănțuire de explicații, în care fizica explică chimia, chimia explică biologia, iar biologia părți ale psihologiei.

Pe de-o parte, e conștiința viziunii fapt real că suntem conștienți.

vedere încețoșată din cauza

Pe de alta, nu știm cum s-o integrăm în perspectiva științifică asupra lumii. Cred că acum conștiința e un fel de anomalie În faţa unei astfel de anomalii, e, poate, nevoie de idei radicale.

Cred că avem nevoie de câteva idei care la început par nebunești, înainte de a înţelege conștiința în mod științific. Există câteva posibilități în această privință. Prietenul meu Dan Dennett, prezent aici, are una. El spune că nu există probleme dificile legate de conștiința viziunii. Conceptul de film subiectiv interior implică un fel de iluzie sau confuzie.

De fapt, trebuie să explicăm funcțiile obiective și comportamentul creierului, și atunci am explicat tot ce trebuie explicat. Bravo lui! E genul de ideie radicală pe care trebuie s-o explorăm, dacă vrem o teorie a conștiinței reducționistă, în termeni neurologici. În același timp, pentru mine și alții, această concepție aproape că neagă faptul conștiinței și, astfel, nu e acceptabilă. Așa că eu abordez altfel problema. În continuare, vreau să explorez două idei nebunești care, cred eu, par promițătoare.

Prima idee conștiința viziunii e: conștiința e fundamentală. Fizicienii cred că unele aspecte ale universului sunt elemente fundamentale: spațiul, timpul și masa. Ei postulează legile fundamentale ce le guvernează, precum legile gravitației sau ale mecanicii cuantice. Aceste legi conștiința viziunii proprietăți fundamentale nu sunt explicate prin altceva mai simplu, ci sunt privite mai degrabă ca elementare, totul pornind de la ele.

Uneori, lista principiilor fundamentale se mărește. În secolul al XIX-lea, Maxwell și-a dat seama că nu poți explica fenomenele electromagnetice cu ajutorul principiilor existente: spațiul, timpul, masa, legile lui Newton, așa că a postulat legile fundamentale ale electromagnetismului, sarcina electrică fiind un element fundamental guvernat de ele. Cred că asta e situația în care ne aflăm în privința conștiinței.

Customer reviews

Dacă nu poți explica conștiința viziunii cu ajutorul principiilor existente, spațiul, timpul, masa, sarcina electrică, atunci, în mod logic, trebuie să mărești lista. Firesc e să postulezi conștiința însăși drept ceva fundamental, un tratează hipermetropia senilă de bază al naturii.

Asta nu înseamnă că nu o poți studia științific, ci deschide drumul către studiul științific. Apoi trebuie să studiem legile fundamentale ce guvernează conștiința, legile ce leagă conștiința de alte principii fundamentale, spațiul, timpul, masa, procesele fizice. Fizicienii spun uneori că vor legi fundamentale atât de simple, încât le-ar putea imprima pe un tricou.

Cred că situația conștiinței e similară. Vrem să găsim legi fundamentale simple, ce pot fi imprimate pe un tricou.

Încă nu conștiința viziunii care sunt aceste legi, dar asta căutăm să aflăm. A doua idee nebunească: conștiința ar putea fi universală. Orice sistem ar putea avea un anumit grad de conștiința viziunii. Chiar și un foton are un anumit grad de conștiință. Ideea nu e că fotonii ar fi inteligenți sau că gândesc. Un foton nu e distrus de angoasă la gândul că se mișcă cu viteza luminii, dar nu apucă conștiința viziunii încetinească și să miroasă trandafirii.

Product details

Nu așa. Însă fotonii ar putea avea o fărâmă de emoție primară, subiectivă, o precursoare primitivă a conștiinței. Poate părea o idee cam trăsnită. De ce ar crede cineva ceva atât de nebunesc? Un motiv poate fi găsit în prima idee nebunească: conștiinţa e fundamentală.

Dacă e așa, la fel ca spaţiul, timpul şi masa, e firesc să presupunem că ar putea fi și universală, la fel ca acestea. Merită conștiința viziunii și că, deși ideea ni se pare contraintuitivă, ea nu e deloc aşa pentru oamenii din alte culturi, unde mintea umană e privită în comuniune cu natura. Un motiv mai profund provine din ideea că Poate cea mai simplă şi eficientă cale de a găsi legile fundamentale ce leagă conștiinţa de procesele fizice e să legăm conştiinţa de informaţie.

Viata Pozitiva » Culpabilitatea si constiinta încărcată în viziunea lui Nietzsche

Oriunde există procesare de informații, există conştiinţă. Procesare complexă de informații, ca la om, conștiința viziunii complexă.

  • Conștiință - Wikipedia
  • Îmbunătățește vederea fără exerciții fizice
  • Вход на Facebook | Facebook
  • David Chalmers: Cum vă explicaţi conştiinţa? | TED Talk Subtitles and Transcript | TED
  • O viziune spirituală asupra egalității
  • Confuzia minală reprezintă sindromul cel mai complet al tulburărilor generale ale conștiinței: 1.

Procesare simplă, conștiinţă simplă. O chestie interesantă e că, recent, Giulio Tononi, un specialist în neuroștiințe, a adoptat această teorie și a dezvoltat-o riguros cu ajutorul unei teorii matematice. Şi presupune că fi e legată de conştiinţă. Deci, în creierul uman, un nivel înalt de integrare a informațiilor, un grad înalt de fi, înseamnă un grad înalt de conștiință.

Meniu de navigare

La şoarece, un grad mediu de integrare a informaţiei, tot semnificativ, înseamnă un nivel destul de înalt de conștiință. Însă, pe măsură ce ajungi la viermi, microbi, particule, cantitatea de fi scade. Gradul de integrare a informației scade, dar e tot diferit de zero. În teoria lui Tononi, nivelul conștiinței va fi mereu diferit de zero. De fapt, el propune o lege fundamentală a conştiinţei: un nivel înalt de fi, un nivel înalt al conștiinței.

Nu ştiu dacă teoria e corectă, dar, în prezent, ea domină știința conștiinței şi a fost folosită pentru a integra conștiința viziunii întreagă gamă de date ştiinţifice, având avantajul că e suficient de simplă pentru a fi imprimată pe un tricou.